Sint-Eustatius

Sint-Eustatius

E teritorio insular Statia tin un grandura di 21 km2 i tin mas o ménos 3800 habitante. Kapital di Sint Eustatius ta Oranjestad. Statiata konsistí di un volkan, probablemente na soño, na e parti sùitost di e isla, i un área volkániko morto; di mas o ménos 200.000 aña bieu, na e parti nort di e isla, i entre nan tin un tereno bastante plat. E volkan yamá The Quill,ta modifikashon di e nòmber original hulandes ‘De Kuil’.

Historia

Na aña 1493 Christobal Colón a opservá Sint Eustatius. Na aña 1636 hulandesnan a tuma poseshon di e isla, i Sint Eustatius a bira un haf di tránsito importante; e poseshon mas lukrativo di West-Indische Compagnie (WIC). Na aña 1770 mas ku 3000 barku for di Europa, Merka i Afrika a ankra den Oranjestad. Tabatin lugá pa ankra 200 barku pareu i tin bes tabatin mas ku 20 barku tabata yega riba un dia. Nada straño ku den siglo 18 nan tabata yama Statia e Baranka di Oro. Na aña 1776 Inglaterra a tuma poseshon di Sint Eustatius i despues a sigui un kambio di poseshon entre franses- i inglesnan. Aki e ekonomia di e isla a kai den otro kompletamente. For di 1816 Sint Eustatius ta bèk den man di Hulanda, pero e idioma vehíkulo a keda ingles.

Ekonomia
Gobièrnu ta e dunadó di trabou di mas grandi di Sint Eustatius. E doño di trabou privá mas grandi ta Statia Terminals, un terminal pa petroli di e kompania amerikano NuStar. E sektor turístiko tambe ta importante, prinsipalmente e turismo di buseo.

Bandera di Sint Eustatius
E bandera ta dividí den kuater parti di sinku banda koló blou ku un rant kòrá. Meimei tin un forma di djamanta blanku i den dje den koló bèrdè e forma di e isla i un strea di oro.